Fişă informativă

Operaţia de cataractă

Sunteţi afectat(ă) de o cataractă care este responsabilă, cel puţin în parte, de scăderea vederii pe care o resimţiţi. Oftalmologul vă propune intervenţia chirurgicală, întrucât aceasta este singura modalitate de a vă ameliora vederea.

Acest document vă oferă informaţii asupra procedurii chirurgicale propuse, asupra rezultatelor sale şi a riscurilor pe care le presupune.

Cataracta

Reprezintă opacifierea cristalinului, lentilă de înaltă putere dioptrică situată în interiorul ochiului (oarecum similară obiectivului unui aparat fotografic).

De ce este necesară operaţia?

Pentru că nici picăturile şi nici laserul nu au efect asupra cataractei odată constituite.

Intervenţia chirurgicală de cataractă

Se realizează în blocul operator, în condiţii de sterilitate, sub microscop, pacientul fiind aşezat în decubit dorsal (culcat pe spate). Este un gest chirurgical major, întrucât presupune tăierea ochiului şi extragerea unuia dintre elementele sale interne, cristalinul.

Internarea:

Este necesară o internare de scurtă durată (în general 3-7 zile). Preoperator, se efectuează un examen cardiologic şi/sau EKG, se monitorizează presiunea arterială, se determină glicemia şi alte analize de laborator la cererea oftalmologului sau a medicului anestezist. Se efectuează consultul anesteziologic, după care oftalmologul şi anestezistul vor hotărî tipul de anestezie optim în cazul dvs. Problemele de risc vital vor fi discutate cu medicul anestezist.

Anestezia:

În cele mai multe cazuri anestezia este locoregională, presupunând instilarea de picături şi efectuarea de injecţii în jurul ochiului. Anestezia generală poate fi luată în calcul.

Operaţia:

Se efectuează prin tehnica modernă de facoemulsificare, folosind o sondă cu ultrasunete şi incizii foarte mici (de 3,2 mm). Pentru cataractele foarte avansate sau când riscurile sunt prea mari şi depăşesc beneficiile, se optează pentru intervenţia de extracţie extracapsulară manuală, care presupune incizii mai mari. Se implantează un cristalin artificial pliabil sau rigid, de obicei în spatele pupilei. Plaga operatorie poate necesita sau nu sutură.

Incidente intraoperatorii: sunt rare, dar imprevizibile. Cel mai frecvent – ruperea capsulei cristaliniene (sub 5% din cazuri). Poate impune aşezarea cristalinului artificial în faţa pupilei sau chiar renunţarea la cristalinul artificial. Poate fi necesară excizarea unui fragment din iris sau a unei părţi din corpul vitros. Rareori se poate produce o hemoragie intraoculară care de obicei se rezoarbe în câteva zile. În mod cu totul excepţional, producerea unei hemoragii catastrofale în timpul intervenţiei poate conduce la pierderea definitivă a vederii sau chiar a ochiului. Coexistenţa unor boli oculare sau generale (glaucom, uveite, diabet, HTA necompensată etc.) creşte riscul de complicaţii.

Evoluţie postoperatorie:

În cele mai multe cazuri este favorabilă, fără dureri sau cu jenă suportabilă, vederea ameliorându-se de la o zi la alta. La un interval de 1-2 luni, se pot prescrie ochelari pentru aproape sau/şi pentru distanţă. Coexistenţa unor alte boli oculare (uneori imposibil de diagnosticat preoperator, datorită imposibilităţii examinării fundului de ochi) poate limita recuperarea vizuală.

Tratamentul postoperator:

De multe ori se limitează la instilarea de picături după o schemă care va fi determinată de oftalmolog. Pe parcursul internării se pot efectua injecţii perioculare sau alte tratamente generale pentru a grăbi vindecarea.

La unele cazuri (cca. 30%), la un interval de luni-ani după operaţie, se poate opacifia capsula cristaliniană, care serveşte drept suport implantului. Apare astfel „cataracta secundară”, responsabilă de o nouă scădere a vederii. Din fericire, această problemă poate fi rapid şi elegant rezolvată cu ajutorul laserului, creându-se o breşă centrală la nivelul opacităţii capsulare. Intervenţia laser se efectuează în ambulatoriu şi nu necesită anestezie, fiind complet nedureroasă.

Complicaţiile operaţiei de cataractă:

Deşi este perfect standardizată şi conduce la rezultate excelente în cele mai multe cazuri, operaţia de cataractă este un gest chirurgical major şi nu este lipsită de riscuri.

Complicaţii foarte grave – sunt foarte rare, dar în cazuri extreme pot conduce la pierderea vederii sau chiar a ochiului:

Infecţii (1-3 cazuri la 1000 de operaţii)
Decolare de retină (1%)
Edem corneean persistent
Edem al retinei centrale

Alte complicaţii:

Ptoză parţială palpebrală (pleoapa superioară rămâne puţin coborâtă)
Hematom al pleoapei sau al conjunctivei (asemănător unei vânătăi)
Percepţia de musculiţe zburătoare în câmpul vederii
Modificări în percepţia culorilor (uşoară deplasare spre albastru)
Deformarea corneei (astigmatism) necesitând ochelari de distanţă.
Eroare de calcul a puterii cristalinului, necesitând ochelari de distanţă.
Etc.

Subsemnatul ……………………………… declar că am fost informat asupra naturii intervenţiei chirurgicale şi riscurilor pe care aceasta le presupune, explicaţiile mi-au fost oferite pe înţelesul meu, am avut suficient timp la dispoziţie pentru a reflecta şi, în consecinţă, declar că SUNT DE ACORD cu intervenţia chirurgicală propusă.

Data şi semnătura

[ Înapoi ]

Info Pacient